Vinul.

Creat 02/12/2010 13:10:53 | Ultima modificare 10/15/2010 10:33:04

Vinul

Vinul (din latină: vinum „viţă") este o băutură obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică totală sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar  al butoaielor în care se păstrează.

Nu se pot numi „vinuri" băuturile obţinute prin fermentaţia unor fructe, flori sau din alte ingrediente, de exempluvin de soc, prin cuvântul vin înţelegându-se întotdeauna vin de struguri.

Vinurile se clasifică după:

culoare, (la vinul alb, fermentaţia mustului are loc separat de pieliţe şi seminţe, cu unele excepţii, la cele roşii şi în mai mică măsură la cele rosé, se practicămaceraţie peliculara),

conţinut în alcool (vinul are între 8,5-15% alcool) ,

conţinut în zahăr (vin sec, vin demisec, vin demidulce, vin dulce),

efervescentă (se realizează adăugând (înainte de îmbuteliere) licoare de tiraj- zahăr şi levuri selecţionate (la Champagne, vin spumant), sau bioxid de carbon (la vin spumos).

Tipuri de vinuri

Vinuri din struguri albi superioare(Chardonnay, Furmint, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Riesling, Sauvignon Blanc, Gewurztraminer sau Traminier Roz)

Vinuri din struguri albi de consum curent (Aligote, Neuburger, Rkaţiteli, Saint Emilion)

Vinuri din struguri roşii superioare (Cabernet Sauvignon, Gamay, Grenache, Merlot, Pinot Noir, Pinot Meunier, Nebbiolo, Sangiovese, Syrah, Tempranillo, Zinfandel)

Vinuri din struguri roşii de consum curent (Alicante Bouschet, oporto, Burgund Mare).

Vinul pelin este condimentat cu pelin.

Vermutul se obţine prin întreruperea fermentaţiei cu spirt de vin, de cereale sau de cartofi.

Din vestitul strugure „Nebbiolo" care creşte doar într-o zonă mică în Italia se fac vinurile Barolo şi Barbaresco, care se numără printre vinurile cu cel mai bun potenţial de învechire.

Cele mai importante tipuri de vinuri de la noi sunt: Muscat-Ottonel, Pinot alb, Riesling, Sauvignon Blanc, Fetească Neagră, Fetească Albă, Fetească Regală, Grasă, Tămâioasă Româneasca.

Prima dovadă a existenţei strugurilor o reprezintă nişte podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani; iar prima atestare scrisă avînd legatură cu viticulture, apare în Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie şi făcea vin.
O veche fabulă persană acordă unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului. Printesa, care pierduse favoarea Regelui, a incercat sa se sinucida mancand niste struguri care fermentasera intr-un borcan. Rezultatul a fost o intoxicatie urmata de un somn adanc. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca se simte mai bine si a recastigat favoarea Regelui aratandu-I originala "metoda", care a fost prezentata intregii curti.
Este stiut ca prin anii 4000 BC incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului. Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt
in jur de 2700-2500 BC. Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere. In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului.
Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 BC; in Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului. Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru a-i da diferite arome.
In vestul Europei, dezvoltarea viticulturii s-a datorat in mare parte influentei romanilor care au inceput sa clasifice varietatile de vinuri si de struguri, identificand si bolile care atacau vita de vie precum si tipurile de sol unde aceasta se dezvolta cel mai bine.
Cea mai veche sticla de vin a fost descoperita in Germania, intr-un sarcofag; sticla data de la 325 AD si a fost descoperita in 1867. Era o amfora de sticla galben-verzuie, iar manerele aveau forma unor delfini. Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care si-a pastrat continutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment si continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea vinului.
Pe la inceputul primului mileniu, vinul era exportat din Imperiu catre Spania, Anglia si Franta. Dar in curand si aceste zone si-au dezvoltat propriile podgorii iar Imparatul roman a interzis importul de vin din Franta, pentru a elimina aceasta competitie straina. In secolele urmatoare, Franta a ajuns as domine piata vinului in intreaga lume. La ineput era folosit in scopuri sacre si in spiritul traditiei in timpul Evului Mediu.
Pana in 1152, in timpul domniei lui Henric II, Anglia a devenit prinicpalul client al regiunii Bordeaux.
Explorarile geografice au adus vinul si in Mexic, Argentina si Africa de Sud in anii 1500-1600. Desi in aceasta perioada au existat multe incercari de a planta vita de vie de-a lungul coastei Atlanticului si in Nordul Americii si in Bazinul Fluviului Mississippi, nici una nu a avut succes. Vita de vie plantata murea dupa doua sau trei sezoane. Cu toate acestea, in Mexic si California nu au existat probleme.
Hernando Cortez, guvernator al Mexicului in 1525, a ordonat plantarea vitei de vie; acest fapt a avut asa un succes ca regele Spaniei a interzis extinderea plantatiilor, deoarece se temea ca nu cumva colonia sa sa isi asigure singura tot necesarul de vin. Aceasta lege a impiedicat dezvoltarea industriei vinului in zona.
In Europa, podgoriile au supravietuit sub auspiciile bisericii si ale misiunilor. In 1769, parintele Junipero Serra, franciscan, a plantat prima podgorie in California, in San Diego. Parintele Serra a mai pus bazele a inca 8 misiuni in California, dezvoltand si plantatiile de vita de vie, primindu-si numele de "Parintele vinului Californian".Varietatea cultivata de el isi avea originea in Mexic si a ramas cunoscuta ca "struguri de la Misiune", dominand productia vinului in California pana in 1880.

 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one