Mestesugul impletirii paielor de griu

Creat 09/25/2010 19:10:32 | Ultima modificare 01/08/2011 14:43:21

Meşteşugul împletirii paielor de grâu.

De la răsăritul şi până la apusul soarelui, locuitorii unui sat, Crişeni, aflat la graniţa dintre judeţele Mureş şi Harghita se îndeletnicesc cu un meşteşug mai puţin obişnuit: tricotatul paielor de grâu. Toţi sătenii împletesc de zor: copiii la şcoală sau acasă în timp ce învaţă, femeile în timp ce merg pe stradă ori stau la taifas, iar bărbaţii când se uită la televizor sau citesc o carte. Paiele sunt transformate în pălării, ornamente de pom, peretare, preşuri, tăviţe, şerveţele, suporturi de creioane, vaze ori aranjamente florale. Aşa îşi câştigă existenţa tot satul, care atrage turiştii ca un magnet. Ţinta miilor de vizitatori este Muzeul Pălăriilor din Paie, unic în România.
Nimeni nu poate spune cu precizie când şi cum s-a născut meşteşugul împletirii paielor de grâu.

Legenda povesteşte că arta tricotatului a fost "predată" de o învăţătoare din Ungaria care, în urmă cu două secole, şi-a găsit aici alesul inimii.
A rămas în sat şi le-a învăţat pe toate rudele soţului ei să tricoteze. Astăzi, în Crişeni nu există

copil, femeie sau bărbat care să nu ştie cum se împletesc paiele de grâu.
Şi ca să transforme îndeletnicirea zilnică într-o joacă, copiii organizează uneori concursuri de genul "cât poţi împleti într-un sfert de oră sau într-o jumătate de oră" şi trag din răsputeri ca să ajungă în frunte. Ştiu că li se va duce vestea în tot satul.
Împletiturile de paie nu se fac oricum. Fiecare meşter respectă un regulament nescris care îi oferă garanţia că nu va face lucru de mântuială. După ce se coace, grâul e tăiat cu secera să nu se rupă şi legat apoi în snopi. Mănunchiurile se lasă la uscat şi se curăţă apoi cu un cuţit. Paiele astfel obţinute se sortează după grosime. şi, în sfârşit, ultima regulă: înainte de a fi tricotate, paiele se înmoaie în apă.
Împletiturile sunt de cel puţin treizeci de feluri, de la cele cu patru fire până la cele mai groase, cu unsprezece fire.
Cele mai pricepute femei împletesc zeci de metri pe paie pe zi. Dar nici bărbaţii nu se lasă mai prejos.

Cei mai mulţi au deprins meşteşugul de la o vârstă fragedă, de bună voie sau de nevoie. Antal

Domokos îşi aminteşte că în copilărie, părinţii îi stabiliseră o normă zilnică: "Dimineaţa, înainte de şcoală, trebuia să fac patru metri de împletituri. Abia după aceea aveam voie să merg la şcoală."
Pe vremuri, împletiturile din paie de grâu se vindeau la metru. Şi astăzi se procedează la fel, dar nu se mai câştigă aşa de bine ca pe vremea când împletiturile se vindeau în cantităţi mari. Acum câştigă onorabil numai cei care au maşini de cusut. Ei cumpără împletituri de câte 40 de metri, la preţuri de nimic, şi le transformă apoi în pălării sau obiecte decorative.

Situat la aproximativ 50 de kilometri de Tg.Mureş, aproape de localitatea Bezid, Muzeul Pălăriilor de Paie a transformat sătucul Crişeni într-un obiectiv turistic,care atrage vizitatorii ca un magnet.
În muzeul amenajat într-o casă ţărănească veche de mai bine de un secol sunt expuse aproape 200 de pălarii, de toate tipurile, purtate de românii, ungurii sau saşii din toate colţurile ţării.

 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one