Aprilie 2010 Sa trecem la fapte!

Creat 03/30/2010 11:31:59 | Ultima modificare 05/05/2010 18:22:16

Sa trecem la fapte!

Temperatura medie globală a crescut cu 0,8° Celsius de la începutul revoluţiei industriale. Poate nu pare o creștere mare dar consecinţele sunt enorme. Calotele glaciare se micșorează de la an la an. Fenomenele meteorologice extreme şi cicloanele sunt din ce în ce mai frecvente. Schimbările climatice afectează deja ecosistemele şi pun în pericol vieţile a milioane de oameni, iar acesta este doar începutul.

Această problemă nu seamănă cu nimic altceva din trecut. Afectează întreaga planetă şi ameninţă fiecare persoană, din fiecare ţară, de pe fiecare continent. Cu toate acestea, putem veni cu soluţii. Nu este o ameninţare care vine din spaţiul cosmic. Noi, oamenii, provocăm schimbările climatice prin poluarea atmosferei cu prea mult dioxid de carbon (CO2) şi alte gaze cu efect de seră.

Acesta este norocul nostru. Dacă noi am fost cauza, tot noi putem fi soluţia. Tehnologiile necesare există deja.

Planeta noastră este o seră:

- Razele Soarelui încălzesc suprafaţa Pământului.

- Pământul reflectă această energie sub formă de căldură, iar o parte din aceasta ajunge în spaţiu.

- Gazele cu efect de seră reţin restul de căldură în atmosferă. Oamenii, însă, intervin asupra acestui echilibru.

Noi putem - şi trebuie - să reducem emisiile de CO2 cu 50% până în anul 2050. Ţările industrializate vor trebui să reducă emisiile cu până la 80%. Dacă vom reuşi acest lucru, vom putea menţine creşterea temperaturii globale sub nivelul de 2°Celsius. Oamenii de ştiinţă sunt de acord că acest lucru este esenţial dacă vrem să prevenim scăparea completă de sub control a climei.

Formele de energie regenerabilă - solară, eoliană, hidroenergia, energia geotermală şi biomasa - pot acoperi jumătate din nevoile de energie ale lumii, până la mijlocul acestui secol. Însă doar dacă încetăm să irosim energie şi acţionăm pentru a o folosi mai eficient.

Studiul Greenpeace [R]evoluţia Energetică demonstrează că acest lucru este posibil fără a pune în pericol economia globală şi totodată, oferind ţărilor mai sărace posibilitatea de a se dezvolta.

Adevărul este că nu avem nevoie decât de o [R]evoluţie Energetică pentru a atinge acest obiectiv. Acest lucru înseamnă schimbări fundamentale ale modului în care producem energie, ale stilului nostru de a trăi şi călători şi ale comportamentului nostru în general.

Cei din ţările industrializate trebuie să preia iniţiativa iar ţările în curs de dezvoltare pot evita greşelile deja comise.

Schimbările climatice reprezintă o ameninţare globală care necesită o mobilizare globală.

Nu avem timp de pierdut. Să începem să ducem un trai mai prietenos cu clima - chiar acum!

Aşa-numitul efect de seră este o acumulare de căldură în atmosferă. Fără ea, planeta noastră nu ar putea fi locuibilă. Dacă o parte din căldura reflectată de pământ nu ar fi „captată" de gazele cu efect de seră, suprafaţa planetei noastre ar fi cu 33° Celsius mai rece. Problema este că acum noi eliberăm în atmosferă din ce în ce mai multe gaze cu efect de seră iar acest lucru afectează echilibrul natural. De unde provin aceste gaze?

- Petrolul este principala sursă de energie dar şi una din principalele surse de CO2. Este responsabil pentru 40% din emisiile combustibililor fosili. Produsele petroliere sunt combustibili folosiţi de către aproape toate vehiculele motorizate sau aeriene, de multe sisteme de încălzire şi de centralele electrice.

- Cărbunele este deja la fel de vinovat ca şi petrolul şi în curând ar putea deveni inamicul numărul unu al climei. Arderea cărbunelui produce cantităţi foarte mari de CO2. Lignitul are un impact şi mai mare decât cărbunele. Deşi se estimează că rezervele de cărbune şi lignit vor ajunge pentru câteva sute de ani, folosirea lor necontrolată ar fi o catastrofă imensă pentru clima lumii.

- Gazul natural este privit drept cea mai „curată" formă de combustibil fosil şi poate fi folosit eficient pentru producerea căldurii şi a electricităţii. Totuşi, şi el generează jumătate din emisiile de CO2 ale lignitului pentru fiecare kilowatt/oră produs.

- Distrugerea pădurilor tropicale este responsabilă pentru aproape o cincime din emisiile totale de CO2. Despăduririle sunt foarte periculoase pentru că pot provoca prăbuşirea întregilor sisteme climatice regionale, cum este, de exemplu, Amazonia.

- Metanul, bioxidul de azot şi gazele industriale sunt de asemenea gaze cu efect de seră importante. Principalele surse de metan sunt crescătoriile de animale, agricultura şi distrugerea pădurilor, dar cantităţi enorme pot fi eliberate şi prin topirea stratului de permafrost. Agricultura este de asemenea principala sursă de bioxid de azot. Gazele industriale folosite în refrigerare, aerul condiţionat şi anumite procese chimice poluează, de asemenea, atmosfera.

Consecinţele încălzirii globale sunt o ameninţare pentru noi toţi, dar ac estea vor deveni mai grave în cele mai sărace ţări. Acestea nu îşi pot permite programe costisitoare pentru a se adapta la schimbări. Aceste ţări nici nu prea emit multe gaze cu efect de seră. De aceea este responsabilitatea ţărilor bogate să ia măsuri - prin folosirea tehnologiilor avansate şi a resurselor financiare, pentru a reduce emisiile lor şi pentru a ajuta ţările mai sărace să  realizeze o creştere economică fără a distruge clima. Obiectivul se numeşte „echitate climatică". Dacă vrem să atingem ţinta de 2° Celsius, fiecare persoană care trăieşte pe această planetă va trebui să-şi reducă emisiile de CO2 la 1,3 tone pe an până în anul 2050. Prin  comparaţie:

- Un vehicul mare, off-road sau o limuzină emite 1,3 tone de CO2 pe o distanţă mai mică de 3.000 de kilometri (sau 2.000 de mile). Un vehicul cu consum redus va avea aceste emisii la 18.000 de kilometri.

- O familie din Bangladesh emite aceeaşi cantitate de CO2 anual - dar pentru toate activităţile derulate. Acolo emisiile actuale pe persoană sunt de 0,3 tone/an.

- Prin contrast, patru consumatori medii din ţările industrializate poluează atmosfera într-un grad similar numai ca rezultat al consumului de carne. Fiecare kilogram de carne produs determină emiterea de gaze cu efect de seră (inclusiv metan şi bioxid de azot) cu un efect echivalent între trei şi patru kilograme de CO2.

- Un zbor către şi dinspre o destinaţie de vacanţă de 2.500 de kilometri (1.500 de mile) provoacă eliberarea de gaze cu efect de seră cu un efect echivalent cu 1,3 tone de CO2 pentru fiecare pasager aflat la bord. O astfel de călătorie foloseşte întregul „buget" anual de emisii de carbon al unei persoane.

- Încă mai avem ceva timp să ajungem la nivelul ţintă de 1,3 tone. Este esenţial să începem acum lupta împotriva schimbărilor climatice. Calculul nu va avea efect decât dacă emisiile de CO2 scad rapid şi constant - începând chiar de azi!

Vom reveni asupra acesuti subiect! (este o promisiune)

 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one